Aproximativ douăzeci de mici producători au participat la forumul profesional, organizat în căminul cultural din Ciucsângeorgiu la data de 19 februarie, unde tema centrală a fost posibilitățile de valorificare a legumelor și fructelor din grădinile mici.
Gazda evenimentului, Kocsis Erika, administratorul comunei, a adresat întrebări invitaților pentru a ajuta publicul să obțină o imagine de ansamblu asupra oportunităților de procesare și vânzare a legumelor și fructelor, precum și asupra funcționării punctelor gastronomice.
Invitații evenimentului au fost: István Róbert, directorul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Harghita și Potyó Judit proprietara unui punct gastronomic din Sânmartin.
La început dl. director a subliniat că,
în calitate de mic producător, procesarea legumelor și fructelor, prelucrarea laptelui sau vânzarea ouălor nu necesită un proces complicat de autorizare.
În schimb, procesarea cărnii și comercializarea pâinii de casă intră sub incidența unor reglementări diferite, fiind proceduri mai complexe.
Producătorii care doresc să vândă produse primare, neprocesate (legume, fructe) trebuie doar să obțină un atestat de producător de la primăria locală, document cu care își pot valorifica recolta atât în piețe, cât și în magazinele locale. Cei care doresc să proceseze recolta proprie – preparând zacuscă, murături, siropuri, sucuri de fructe etc. – trebuie să se prezinte la D.S.V.S.A. Harghita cu carnetul de producător și o copie după cartea de identitate. După completarea formularelor necesare și prezentarea unei schițe desenate a locului de procesare, se va face verificarea respectării condițiilor minime de igienă și dacă totul este în conformitate cu cerințele legale, autorizației se poate obține în timp foarte scurt.
Dacă, pe lângă propria recoltă, doresc să achiziționeze materie primă și de la alți producători, este necesară depunerea unei cereri de alt tip la aceeași instituție. Cu toate acestea, directorul a asigurat participanții că nici această procedură nu este una complicată.
De la István Róbert, cei prezenți au mai aflat că instituția pe care o conduce nu exercită o presiune constantă asupra micilor producători și nu impune cerințe imposibil de îndeplinit. Dimpotrivă, își doresc ca cât mai mulți oameni să aibă curajul de a-și comercializa produsele de calitate.
O altă oportunitate pentru a valorifica produsele alimentare locale este în cadrul unui punct gastronomic.
Atât directorul DSVSA, cât și Potyó Judit, proprietara unui gastropunct din Sânmartin, au subliniat că înregistrarea unui astfel de punct la propria adresă este un proces simplu, prin care gospodinele pot deschide un fel de “restaurant” pentru maximum 12 persoane pregătind mâncăruri simple, folosind legume și produse din carne provenite din propria gospodărie. De asemenea, au evidențiat că produsele din carne de pasăre , oaie, porc și pește pot fi utilizate în cadrul gastropunctului după o verificare veterinară, cu excepția bovinelor și a oilor mai în vârstă de 18 luni. Totodată, pâinea de casă preparată în gospodărie poate fi comercializată fără a necesita o autorizare suplimentară în cadrul gastropunctului.
În plus, aceste unități sunt supuse inspecțiilor oficiale cel mult o dată pe an, dar mai degrabă la fiecare 2-3 ani, în cazul în care nu există reclamații înregistrate.
Potyó Judit a mai dezvăluit că, după înregistrarea gastropunctului său, a anunțat platforma Visit Hargita despre existența acestuia. Echipa platformei i-a solicitat câteva fotografii de calitate cu locația și preparatele, iar ulterior s-au ocupat ei de promovare și publicitate în locul ei.
De obicei, primește grupuri de 6-8 persoane, pentru care gătește după rețetele din caietul de bucate al bunicii sale, fără să urmărească tendințele moderne în gastronomie. Oaspeții săi apreciază în mod deosebit această autenticitate.
Potyó Judit nu a ascuns nici faptul că pentru
un meniu complet – format din supă, fel principal și desert – percepe între 100 și 150 de lei de persoană,
sumă în care este inclus și un aperitiv de bun venit, precum și suc natural. Din experiența sa, turiștii se bucură dacă masa este însoțită de o activitate interactivă, cum ar fi coacerea tradițională a kürtőskalács-ului, pentru care se poate solicita un tarif suplimentar.
Atât gazda, cât și directorul consideră că situația ideală ar fi ca în punctele gastronomice să fie folosite exclusiv produse din gospodărie. Deoarece acest lucru nu totdeauna este posibil este foarte recomandat asocierea între gospodine. Formele de asociere oferă o libertate mai mare de valorificare a produselor și se poate crea chiar și un brand local care să fie characteristic zonei respective.
István Róbert a subliniat că micii producători din zona rurală joacă un rol esențial în dezvoltarea durabilă, contribuind la economia locală, păstrarea tradițiilor și asigurarea unor produse proaspete și de calitate. Prin lanțul scurt de alimentație, care presupune o legătură directă între producători și consumatori, se reduce impactul asupra mediului prin diminuarea transportului și ambalajelor, iar comunitățile locale beneficiază de produse sănătoase și autentice. Gospodăriile sunt încurajate să valorifice oportunitățile oferite de lege, valorificând resursele locale și tradițiile pentru a-și asigura un trai sustenabil mai ales ún contextual în care județul Harghita a fost desemnat Regiune Gastronomică a Europei pentru anul 2027.
